![\"3](\"https:\/\/codetofreedom.com\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/Structural-Iceberg.svg\")
Het topje van de ijsberg dat zich boven het water uitstrekt, vertegenwoordigt het bewustzijn. Zoals je kunt zien bij een ijsberg, is de bewuste geest slechts het “topje van de ijsberg”. De bewuste geest is het ijs boven het water. Dit vormt slechts een klein deel van de ijsberg aangezien het meeste ijs onder water is. Alles onder water is opgedeeld in nog twee delen. Het voorbewustzijn is alles onder de waterlijn, terwijl het onderbewustzijn ver beneden is.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 analogie poate s\u0103 nu aib\u0103 prea mult sens la prima vedere, dar dac\u0103 te ui\u021bi la concluziile lui Freud despre ceea ce face fiecare minte, poate fi g\u0103sit un adev\u0103r.<\/p>\n\n\n\n
- Mintea con\u0219tient\u0103 este locul \u00een care sunt stocate toate g\u00e2ndurile, sentimentele, speran\u021bele \u0219i amintirile noastre. Aceasta este partea pe care o folosim pentru a g\u00e2ndi \u0219i a vorbi. Revenind la analogia aisbergului, pute\u021bi spune c\u0103 toate acestea sunt lucruri care necesit\u0103 pu\u021bin efort pentru a le vedea.<\/li><\/ul>\n\n\n\n
- Mintea precon\u0219tient\u0103 este tot ceea ce nu se afl\u0103 \u00een prim-planul min\u021bii noastre, dar pe care \u00eel putem scoate la suprafa\u021b\u0103 cu pu\u021bin efort.<\/li><\/ul>\n\n\n\n
- Acesta din urm\u0103 este subcon\u0219tientul, care stocheaz\u0103 sentimente, \u00eendemnuri \u0219i amintiri dincolo de mintea noastr\u0103 con\u0219tient\u0103. Acestea sunt de obicei lucruri pe care le suprim\u0103m, cum ar fi durerea, frica sau conflictul. Aceste evenimente ne direc\u021bioneaz\u0103 comportamentul general, motivele \u0219i deciziile.<\/li><\/ul>\n\n\n\n
Lucrurile pe care mintea con\u0219tient\u0103 vrea s\u0103 le \u021bin\u0103 ascunse con\u0219tiin\u021bei sunt suprimate \u00een mintea incon\u0219tient\u0103. De\u0219i nu suntem con\u0219tien\u021bi de aceste sentimente, g\u00e2nduri, \u00eendemnuri \u0219i emo\u021bii, Freud credea c\u0103 mintea incon\u0219tient\u0103 ar putea avea totu\u0219i o influen\u021b\u0103 asupra comportamentului nostru.<\/p>\n\n\n\n
Lucrurile prezente \u00een subcon\u0219tientul nostru sunt disponibile min\u021bii con\u0219tiente doar sub form\u0103 deghizat\u0103. De exemplu, con\u021binutul incon\u0219tientului poate intra \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 sub form\u0103 de vise. Freud credea c\u0103, analiz\u00e2nd con\u021binutul viselor lor, oamenii puteau descoperi influen\u021bele incon\u0219tiente asupra ac\u021biunilor lor con\u0219tiente.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Diferen\u021bele dintre con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i subcon\u0219tien\u021b\u0103
<\/h2>\n\n\n\nMintea con\u0219tient\u0103 include toate lucrurile la care e\u0219ti con\u0219tient \u0219i la care te g\u00e2nde\u0219ti \u00een prezent. Este oarecum asem\u0103n\u0103toare cu memoria pe termen scurt \u0219i este limitat\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te capacitatea. Con\u0219tientizarea ta despre tine \u0219i despre lumea din jurul t\u0103u face parte din con\u0219tientizarea ta.<\/p>\n\n\n\n
Creierul subcon\u0219tient include lucruri de care poate nu suntem con\u0219tien\u021bi \u00een acest moment, dar pe care le putem trage \u00een con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 dac\u0103 este necesar.<\/p>\n\n\n\n
Poate c\u0103 nu v\u0103 g\u00e2ndi\u021bi la cum s\u0103 rezolva\u021bi o problem\u0103 de matematic\u0103 \u00een acest moment, dar pute\u021bi accesa informa\u021biile \u0219i le pute\u021bi face con\u0219tien\u021bi atunci c\u00e2nd v\u0103 confrunta\u021bi cu ea. Mintea incon\u0219tient\u0103 este o parte a min\u021bii care corespunde memoriei obi\u0219nuite. Aceste amintiri nu sunt con\u0219tiente, dar le putem readuce la con\u0219tiin\u021b\u0103 \u00een orice moment.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen timp ce con\u0219tientul este important, Freud credea c\u0103 acestea sunt mult mai pu\u021bin vitale dec\u00e2t subcon\u0219tientul. Creierul incon\u0219tient poate procesa p\u00e2n\u0103 la 11,2 milioane de bi\u021bi, iar con\u0219tiin\u021ba doar 60 de bi\u021bi. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aproximativ 5% ceea ce facem este con\u0219tient \u0219i 95% incon\u0219tient. Incon\u0219tientul determin\u0103 ac\u021biunile noastre pentru 95% \u0219i este filtrul prin care percepem realitatea.<\/p>\n\n\n\n
Con\u0219tiin\u021ba \u0219i subcon\u0219tientul sunt separate, dar pot lucra \u00eempreun\u0103<\/h2>\n\n\n\n
Dup\u0103 cum s-a descris anterior, mintea con\u0219tient\u0103 \u0219i subcon\u0219tientul se afl\u0103 la niveluri diferite \u0219i stocheaz\u0103 diferite informa\u021bii. Cu toate acestea, exist\u0103 \u0219i alte diferen\u021be. <\/p>\n\n\n\n
diferen\u021be de credin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n
Aceasta se refer\u0103 la faptul c\u0103 at\u00e2t mintea con\u0219tient\u0103, c\u00e2t \u0219i subcon\u0219tientul au credin\u021be diferite. <\/p>\n\n\n\n
Net als bij dieren bevinden veel van onze beslissingsfactoren zich onder de oppervlakte. Een dier “besluit” niet om te vliegen of te jagen, te slapen of te vechten op de manier waarop we veel van onze eigen keuzes maken over wat te doen – het volgt gewoon de instructies die afkomstig zijn van de onderbewuste delen van zijn hersenen.<\/p>\n\n\n\n
Acelea\u0219i tipuri de instruc\u021biuni ne vin din acelea\u0219i p\u0103r\u021bi ale creierului nostru, uneori din motive evolutive \u00eentemeiate \u0219i alteori \u00een detrimentul nostru. Fricile \u0219i dorin\u021bele noastre subcon\u0219tiente ne direc\u021bioneaz\u0103 motiva\u021biile \u0219i ac\u021biunile prin emo\u021bii precum dragostea, frica \u0219i inspira\u021bia. <\/p>\n\n\n\n
Terwijl sommige onderbewuste delen van onze hersenen gevaarlijk dierlijk zijn, zijn andere slimmer en sneller dan onze bewuste geest. Onze grootste momenten van inspiratie komen vaak uit ons onderbewustzijn. We ervaren deze creatieve doorbraken wanneer we ontspannen zijn en niet proberen toegang te krijgen tot het deel van de hersenen waarin ze zich bevinden, wat over het algemeen de neocortex is. Als je zegt: “Ik dacht net aan iets”, merkte je dat je onderbewustzijn je bewuste geest iets vertelde. Met training is het mogelijk om deze communicatiestroom te openen.<\/p>\n\n\n\n
Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 dac\u0103 te r\u0103zg\u00e2nde\u0219ti, nu vei schimba automat programul subcon\u0219tient. Con\u0219tiin\u021ba \u00eenva\u021b\u0103 altfel dec\u00e2t subcon\u0219tientul.
Mintea ta con\u0219tient\u0103, chiar \u00een spatele frun\u021bii, undeva \u00een cortexul pre-frontal, te reprezint\u0103 ca un individ unic. Cred c\u0103 este sigur s\u0103 spun c\u0103 sunt \u00een mare parte g\u00e2ndurile tale.<\/p>\n\n\n\nDeci, \u00een timp ce min\u021bile noastre au perspective diferite, exist\u0103 poten\u021bialul ca ele s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Denk bijvoorbeeld aan het uitstellen van een taak om een ‘gloeilamp’-idee te krijgen. Dat idee kwam nergens specifiek vandaan, maar eerder uit je onderbewustzijn.<\/p>\n\n\n\n
Activ vs Pasiv<\/strong>
Ultima diferen\u021b\u0103 este c\u00e2t de implicat\u0103 este fiecare parte a min\u021bii noastre, iar cel mai bun mod de a o explica este printr-un exemplu cu care ne putem identifica cu to\u021bii.<\/p>\n\n\n\nSim\u021bi uneori c\u0103 nu po\u021bi adormi pentru c\u0103 mintea \u00ee\u021bi r\u0103t\u0103ce\u0219te?<\/p>\n\n\n\n
O parte din motivul acestui lucru se datoreaz\u0103 min\u021bii subcon\u0219tiente. C\u00e2nd adormi, mintea ta con\u0219tient\u0103 se odihne\u0219te, dar subcon\u0219tientul nu.<\/p>\n\n\n\n
De fapt, subcon\u0219tientul nu adoarme niciodat\u0103. Func\u021bioneaz\u0103 toat\u0103 ziua, \u00een fiecare zi pentru a v\u0103 controla corpul, pentru a respira \u0219i pentru a men\u021bine func\u021bia organelor \u0219i cre\u0219terea celulelor.<\/p>\n\n\n\n
Subcon\u0219tientul nostru este motivul pentru care vis\u0103m \u0219i pentru care ne putem aminti doar detalii vii ale acel vis.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acest fel, subcon\u0219tientul este pasiv. Continu\u0103 s\u0103 func\u021bioneze, dar de multe ori f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim. Desigur, putem ad\u00e2nci aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Cum s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi\u021bi con\u0219tiin\u021ba \u0219i subcon\u0219tientul
<\/h2>\n\n\n\nAcum c\u0103 ai o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a ceea ce face fiecare minte, urm\u0103torul pas este s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219ti conexiunea dintre mintea con\u0219tient\u0103 \u0219i subcon\u0219tient\u0103. Exist\u0103 o serie de moduri prin care po\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi aceast\u0103 conexiune, iar cele mai multe dintre ele provin din obiceiurile pe care mintea ta con\u0219tient\u0103 le poate crea pentru a \u00eent\u0103ri subcon\u0219tientul \u00een timp.<\/p>\n\n\n\n
G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la mediul nostru intern<\/h3>\n\n\n\n
De\u0219i trebuie s\u0103 avem grij\u0103 de propriul nostru mediu global, mediul nostru intern este, de asemenea, important. Sunt \u0219anse ca majoritatea oamenilor s\u0103 nu fi luat \u00een considerare mediul subcon\u0219tientului lor.<\/p>\n\n\n\n
Acest lucru este important pentru c\u0103, din nou, subcon\u0219tientul nostru este mereu activ \u0219i absoarbe totul. Credin\u021bele nu vin de nic\u0103ieri. Convingerile noastre cresc pe baza informa\u021biilor pe care le vedem, a concluziilor pe care le tragem \u0219i a modului \u00een care le compar\u0103m cu restul realit\u0103\u021bii noastre. Facem asta \u00een mod constant.<\/p>\n\n\n\n
Captura acestui lucru este c\u0103 mediul nostru de zi cu zi are un val de emo\u021bii. Cea mai proeminent\u0103 este negativitatea \u0219i lupta.<\/p>\n\n\n\n
Este deprimant c\u00e2nd \u00eel consum\u0103m, dar ne afecteaz\u0103 comportamentul \u00een timp. Din acest motiv, este important s\u0103 folosi\u021bi cu \u00een\u021belepciune informa\u021biile furnizate. <\/p>\n\n\n\n
Nu asculta \u0219tirile dec\u00e2t dac\u0103 trebuie. Nu petrece timp cu oameni care te dezam\u0103gesc sau sunt toxici. Concentra\u021bi-v\u0103 mai mult pe informa\u021bii pozitive prin intermediul diferitelor media.<\/p>\n\n\n\n
Vizualiza\u021bi<\/h3>\n\n\n\n
Aminti\u021bi-v\u0103 c\u0103 subcon\u0219tientul nostru este mintea din spatele nostru care viseaz\u0103. Dac\u0103 poate face asta, atunci are sens ca subcon\u0219tientului s\u0103-i plac\u0103 imaginile.<\/p>\n\n\n\n
Cel mai bun mod de a trimite imagini din con\u0219tientul nostru \u00een subcon\u0219tient este prin vizualizare.<\/p>\n\n\n\n
Het idee is om een kleine hoeveelheid tijd – ongeveer 15 minuten per dag – te besteden aan het uitbeelden van positieve sc\u00e8nes van jou en je levenservaringen.<\/p>\n\n\n\n
Pute\u021bi vizualiza orice dori\u021bi, cum ar fi vacan\u021be, rela\u021bii \u00eemplinite, sport \u0219i multe altele.<\/p>\n\n\n\n
Ideea este s\u0103 face\u021bi acest lucru \u00een mod consecvent \u0219i, \u00een timp, aceste imagini vor \u00eencepe s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 orice g\u00e2nduri negative despre acele aspecte. Orice temeri, \u00eendoieli sau griji se vor sp\u0103la \u00eencet.<\/p>\n\n\n\n
Pentru un efect mai mare, vizualiza\u021bi \u0219i emo\u021bii pozitive puternice. De exemplu, dac\u0103 v\u0103 este team\u0103 de un antrenament \u00eentr-o sal\u0103 de sport, vizualiza\u021bi antrenamentul. Vizualiza\u021bi cum v\u0103 sim\u021bi\u021bi la sf\u00e2r\u0219itul antrenamentului \u0219i cum v\u0103 sim\u021bi\u021bi c\u00e2nd v\u0103 atinge\u021bi obiectivul de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n
Afirma\u021bii<\/h3>\n\n\n\n
A treia metod\u0103 de a face \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri sunt afirma\u021biile. Aceast\u0103 tehnic\u0103 este similar\u0103 cu vizualizarea, dar aici te concentrezi pe cuvinte \u0219i g\u00e2nduri. Dup\u0103 cum am discutat mai sus, toate informa\u021biile \u0219i g\u00e2ndurile sunt absorbite \u00een subcon\u0219tientul nostru.<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 insufl\u0103m \u00een mod regulat cuvinte pozitive, melodia noastr\u0103 se va schimba \u00een timp.<\/p>\n\n\n\n
Cu afirma\u021bii, exist\u0103 c\u00e2teva reguli care trebuie urmate pentru ca acesta s\u0103 func\u021bioneze eficient:<\/p>\n\n\n\n
Folose\u0219te timpul prezent
Wilt je meer zelfvertrouwen hebben? Zeg tegen jezelf: “Ik heb er vertrouwen in.” Zelfs als je er geen vertrouwen in hebt, kun je je onderbewustzijn voor de gek houden omdat het de toekomst niet kan voorspellen. Het kent alleen dit moment. Blijf ook alleen bij positieve uitspraken.<\/p>\n\n\n\nAsociaz\u0103-\u021bi cuvintele cu sentimentele
Chiar dac\u0103 afirma\u021bia f\u0103cut\u0103 poate fi incorect\u0103 \u00een acest moment, un mare motivator ne reaminte\u0219te cum ne vom sim\u021bi cu aceast\u0103 nou\u0103 realitate. Dac\u0103 vrei o s\u0103n\u0103tate mai bun\u0103, \u00eencepe s\u0103 treze\u0219ti emo\u021bii care s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 te sim\u021bi s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n\n\n\nRepeta\u021bi procesul
Nu numai c\u0103 ar trebui s\u0103 faci asta zilnic, dar \u0219i repetarea lor pe tot parcursul zilei ajut\u0103. Include\u021bi afirma\u021biile pozitive \u00een zilnic medita\u0163ie<\/a> rutin\u0103.<\/p>\n\n\n\nConcluzie<\/h2>\n\n\n\n
Leg\u0103tura dintre cele dou\u0103 min\u021bi este puternic\u0103, iar efectuarea unor mici schimb\u0103ri \u00een stilul de via\u021b\u0103 \u00ee\u021bi poate afecta atitudinea \u0219i via\u021ba \u00een timp. Acest lucru este clar c\u00e2nd te ui\u021bi la modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 mintea noastr\u0103 con\u0219tient\u0103 versus mintea subcon\u0219tient\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Aminti\u021bi-v\u0103 c\u0103 mintea noastr\u0103 con\u0219tient\u0103 este cea activ\u0103 \u0219i va duce lucrurile la bun sf\u00e2r\u0219it. Este linia noastr\u0103 de front. \u00cen tot acest timp, subcon\u0219tientul nostru se uit\u0103 constant \u00een jur, absoarbe tot ce poate \u0219i formuleaz\u0103 realitatea noastr\u0103. Hr\u0103ne\u0219te-i bine pe ace\u0219tia doi \u0219i \u00ee\u021bi po\u021bi schimba via\u021ba \u00een bine.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Surse inclusiv The Guardian (leg\u0103tur\u0103<\/a>), subcon\u0219tientul inteligent (leg\u0103tur\u0103<\/a>)<\/small><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De geest is een van de meest fascinerende en krachtige aspecten van onszelf. Het is sterker dan elke supercomputer die we ooit hebben gemaakt en kan praktisch een oneindige hoeveelheid informatie opslaan. Hoe we toegang krijgen tot al die opgeslagen informatie komt voort uit de niveaus van de geest. Er zijn er in totaal drie, […]<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":420,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"tdm_status":"","tdm_grid_status":""},"categories":[22],"tags":[60,21,59,58,18,63,62,61],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codetofreedom.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/353"}],"collection":[{"href":"https:\/\/codetofreedom.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codetofreedom.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codetofreedom.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codetofreedom.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=353"}],"version-history":[{"count":14,"href":"https:\/\/codetofreedom.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/353\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":519,"href":"https:\/\/codetofreedom.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/353\/revisions\/519"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codetofreedom.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/420"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codetofreedom.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=353"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codetofreedom.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=353"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codetofreedom.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=353"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
- Acesta din urm\u0103 este subcon\u0219tientul, care stocheaz\u0103 sentimente, \u00eendemnuri \u0219i amintiri dincolo de mintea noastr\u0103 con\u0219tient\u0103. Acestea sunt de obicei lucruri pe care le suprim\u0103m, cum ar fi durerea, frica sau conflictul. Aceste evenimente ne direc\u021bioneaz\u0103 comportamentul general, motivele \u0219i deciziile.<\/li><\/ul>\n\n\n\n
- Mintea precon\u0219tient\u0103 este tot ceea ce nu se afl\u0103 \u00een prim-planul min\u021bii noastre, dar pe care \u00eel putem scoate la suprafa\u021b\u0103 cu pu\u021bin efort.<\/li><\/ul>\n\n\n\n